Arhivă pentru Decembrie, 2007

Ho ho ho

Posted in Multe on Decembrie 24, 2007 by Dănutz

E Ajunul Crăciunului. E frig, miroase a sarmale peste tot şi în piaţă e plin de verdele brazilor. Tocmai am fost colindat de doi ţigănuşi. Aş declara Crăciunul sărbătoarea copiilor. Ei sunt cei mai fericiţi acum. Şi cei care nu au voce se apucă să cânte cu veselie colinde. Stai şi asculţi. Şi le dai nişte bănuţi care le aduc pe chipuri un zâmbet nepreţuit. Când îi întrebi cum îi cheamă, îţi răspund în grabă şi se îndreaptă spre uşă pentru a putea ajunge cât mai multe case până la lăsarea întunericului.

Crăciunul are efecte diferite pentru vârste diferite. Timpul premergător lui îmi dădea energie în timpul şcolii. În aşteptarea vacanţei înţelegeam lecţiile mai uşor şi luam note mai mari în lucrări (şi nu era blazarea profesorilor dinaintea vacanţei). Mult mai devreme, Moş Crăciun mă speria. Mă speria rău de tot. La 3 ani am plâns fără să mă mai opresc, mai târziu, luam atitudine cuviincioasă în faţa lui şi mă ridicam în picioare când îi răspundeam la întrebări. După ce am aflat adevărul despre omul din spatele măştii am continuat să sper că undeva, cel adevărat există, inspiră oamenii să îi copieze înfăţişarea şi statura. Eram fermecat de felicitările care îl arătau în faţa focului deschis citind scrisorile copiilor. După 18 ani mi-am dorit să-i împrumut identitatea. Anul acesta tot ce mai visez e un vin roşu.

De la bătrâni citire

Posted in Multe on Decembrie 22, 2007 by Dănutz

Oamenii bătrâni sunt plini de înţelepciune. Câteodată. Omul care îţi va spune bancul cu vaca, dracu şi femeia îţi va spune şi că „la vârsta voastră orice relaţie trebuie să fie un motiv să vă goliţi coaiele”. Când vei fi împlinit 18 ani te va atenţiona că „de te prind fără unu de-ăsta în portofel îţi rup capul” oferindu-ţi un prezervativ. Pe când veţi purta o discuţie serioasă şi îi vei spune că după ce te însori i-o vei da la buci alesei de câteva ori pe zi, te va linişti detaşat: „te vei sătura ca de zama de postaie”. Dacă te vede abătut, dacă nu mai ai chef, tot la el vei găsi un punct de sprijin: „fuţi, nu fuţi, vremea pulii tot trece”. Dacă te prinde cu filme porno în calculator nu te va certa, nu le va şterge ci se va uita şi el la ele. Dacă eziţi mergi pentru un sfat: „în pat toate mărimile se egalizează”. Şi adevărul suprem: „pula sănătoasă ţine liniştea în casă”.

Vă mulţumesc! Înţelepciunea senectuţii să vă căluzească.

Imposibil

Posted in Multe on Decembrie 16, 2007 by Dănutz

O după-amiază căduroasă de iunie. Era anul I de facultate. Intru în curtea Casei Universitarilor unde pe scările de la intrare stăteau câteva colege la taclale şi o ţigară. Mă apropii, discutăm şi dau cu ochii de nişte hârtii lucioase imprimate cu imagini şi text negru. Erau aruncate pe scări şi pe lângă. Mă aplec, ridic un exemplar pe care stătea scris soios, cu litere de o jumătate de şchioapă Man.In.Fest. Pe laterală, „se distribuie gratuit”. Aha! Deci asta e cauza pentru care au ajuns în halul ăsta. Foile lungi de vreo 40 de cm sau mai bine şi înguste de vreo 10, necapsate, îţi cereau efortul de a le culege şi selecta în caz că vroiai un exemplar cap-coadă. Nu am stat să citesc prea mult dar îmi aduc aminte că pe ultima pagină era printată Povestea simplă cu posedaţi a lui Ştefan Caraman.

Asta e prima amintire pe care o am legată de Teatrul Imposibil. Vara de care vorbesc e vara anului 2003. Nu îmi erau familiare conceptele de „teatru alternativ”, sau altele ce ţin de domeniu. Eram un consumator bezmetic de teatru, intram în sala teatrului venind de la cursuri, de preferat fără bilet. În timp, Teatrul Imposibil era tot mai prezent. Afişe lipite prin oraş dădeau de veste că Diesel-ul găzduieşte în fiecare luni după-masa spectacole lectură (alt termen inedit). Şi uite aşa am ajuns să calc şi prin Diesel. Oricând ai fi ajuns acolo, era plin de lume, lume afectată, care fuma la greu şi la urmă califica spectacolul. Ce deosebea Imposibilul de celălalt teatru în limba română, era că îi stătea bine cu texte pline de înjurături şi gesturi câteodată perverse. Da mă! Îi stătea a dracului de bine şi îţi dădeai seama cât de mult poate face o acţiune calculată în direcţia asta. Era teatrul care o spunea pe bune (nu fac reclamă la băuturi răcoritoare). Studentul pudic începea să guste din fructul oprit. Din fructul pe care puţini universitari îl recunoşteau ca şi desert intelectual. Spaţiile strâmte, pline de fum şi vivacitatea de pe scenă începeau să dea o formă tot mai clară alternativei teatrale aici la Cluj. Imaginile de pe afişe şi spectacolele jucate făceau mai mult decât toate cuvintele prinse în manifeste nervoase şi de multe ori ignorate. În sala Cercului Militar am văzut Chip de foc şi prima motocicletă pe o scenă de teatru. Era mânuită de Cucu. În Crize sau altă poveste de dragoste mi-am văzut doi colegi de generaţie maturi, capabili să facă faţă oricărui public. În Fuck you Eu.ro.pa. mi s-a arătat că banalităţile cotidiene dau cele mai savuroase creaţii artistice. Pe urmă a fost festivalul. Festivalul de teatru alternativ la Cluj. Am participat la ediţia a doua. Îmi aduc aminte cum cu 10 minute înainte de începerea unui spectacol, burtoşii îmbrăcaţi în haine tradiţionale treceau printre noi cu instrumentele în mâini, lăsând scena liberă într-un final pentru piesa ce urma să fie jucată.

Uşor, ceea ce a început ca o manifestare alternativă s-a articulat ca şi o opţiune primară. O opţiune care de data asta nu mai cere alternativă.

Astăzi

Posted in Multe on Decembrie 9, 2007 by Dănutz

a_bus_station_by_ajoj.jpg

Ce mai vezi dacă stai o jumătate de oră în staţia de autobuz:

– O ochelaristă bună care îşi duce câinele la veterinar
– Un ţigan care îţi oferă la preţ bun parfumuri franţuzeşti. Că vine Crăciunul acum…
– Un prof şmecher din liceu
– Ochelarista care se întoarce cu câinele de la veterinar
– Un coleg din clasele primare pe care îl întrebi ce-i mai face copilul (am aflat că are 2 ani jumătate).
– Alt coleg.
– Un nene care a îmbătrânit incalculabil de când l-ai văzut ultima oară
– Un cuplu drăguţ de liceeni
– Pe cel mai vesel om din oraş
– Un amic cu care pleci spre destinaţie şi împărtăşeşti ultimele bancuri auzite.

Totul într-o jumătate de oră.

Noaptea

Posted in Multe on Decembrie 1, 2007 by Dănutz

E senină
E rece
Nu dă somn odihnitor
E plină de coşmaruri
Readuce în minte amintiri din timpuri vechi
Lasă loc la fagăduieli
Dezvăluie soluţii miraculoase
Pune întrebări
Arată lipsa logicii
Înmoaie

Noaptea dinaintea războiului