O simplă întâlnire

old_man_by_innakayuta.jpg

Azi am fost până la medicul de familie. Să mai, citez, „vorbim în contradictoriu”. Omul ăsta chiar nu se învaţă minte…

Să mergi la doctor e o experienţă dureroasă în sine. Începe să te doară toată durerea din jurul tău. Niciodată nu poţi fii conştient cât e de bine e să fii sănătos până nu vezi feţele oamenilor suferinzi şi numărul lor nemeritat de mare. Imediat după mine a intrat o bătrânică încovoiată de vreme şi de neputinţă. Nici nu se aşează bine jos şi iniţiază o discuţie în care ceilalţi pacienţi se lasă prinşi imediat, poate din motive ce mergeau mai departe de curtoazie şi bunul simţ de a nu lăsa femeia să vorbească singură. Totul începe de la observaţia bunicuţei că în ţara asta a noastră şi în lume în general totul s-a dus pe apa sâmbetei. Ceilalţi încuviinţează politicos. Femeia se vede că avea şi argumente. A citit odată taică-său în Biblie semnele vremurilor de pe urmă şi astea se cam văd acum. Ceilalţi, serioşi până în adânc: cartea sfântă nu minte, numai noi nu vedem şi nu luăm aminte. Discuţia a continuat fireşte cu faptul că mai demult lucrurile mergeau mai bine, că acum există mai multă mâncare, dar de proastă calitate, da.

Oamenii au intrat rând pe rând şi am rămas cu doamna de vârsta a treia în aşteptare. Doamna însă nu şi-a terminat poveştile şi a continuat să deşerte tolba cu mine ca interlocutor. A început să-mi expună observaţiile dumneaei cu privire la copii. Copiii din ziua de astăzi sunt foarte deştepţi. Nu le poţi spune ceva că imediat întorc vorba dacă nu le convine. „Ia uitaţi-vă la ăla cum merge. Stă cu mâinile ca un om mare!” Da’ nici oamenii mari nu mai sunt ca mai demult. Acum nu se mai munceşte. Atunci veneai de la lucru, mergeai la sapă, făceai de toate. Acum nu. Am intrat în cabinet zâmbind. Am continuat meciul cu doctorul.

Ia uitaţi-vă la ăla cum merge. Stă cu mâinile ca un om mare…

Anunțuri

7 răspunsuri to “O simplă întâlnire”

  1. Trebuie sa spun ca lumea evolueaza. Mai bine zis, se misca si se schimba. Si tara noastra naste extreme, asta e si mai clar, iar oamenii ce si-au trait cea mai activa parte din viata acum 20 sau mai multi ani nu mai pricep mare lucru din ceea ce se intampla acum. Nici nu pot spune ca eu inteleg mai multe si, din cate am observat, mai multi oameni apropiati mie incep sa se indeparteze de aceasta lume in care doar banul conteaza, doar a face bani inseamna a fi de succes. Dar facem parte din ea, si un om inteligent se adapteaza, dupa cum am mai sustinut. La sfarsit, o sa-mi sustin un principiu: ai grija de tine si de oamenii la care tii si pe care ii iubesti. Lucrurile bune se vor intampla, trebuie doar sa le vezi si sa te bucuri de ele.

  2. Vremurile de pe urma inca nu au sosit dar suntem aproape pentru ca in lume domina ura, inavutirea si mandria trei pacate capitale de care lumea in loc sa fuga le accepta cu drag.
    Batranica de care vorbeai e un semn ca nu a murit credinta in oameni dar poate nici mult nu mai are si atunci sa ne asteptam la parusie sau a doua venire. Cu respect si felicitari pt acesta expunere

  3. O sa vorbim despre asta la un vin. Cu prima ocazie.

  4. Vreau sa mai adaug inca ceva: acea poza arborata de tine imi da reali fiori, imi creaza tristete instant. Foarte bine aleasa!

  5. ThePunisher Says:

    Până te trăscăneşti tu cu Rareş la un vin, să postez şi eu…
    Păi problema e veche de cand e lumea, iar rezolvarea simplă şi la îndemână, aş zice (ce tare sunt…). Nimic nu e cu adevărat nou sub soare. Prăpastia dintre generaţii e unul dintre lucrurile vechi şi cunoscute. Nu am inventat nimic care să nu fi existat, într-o formă incipientă măcar, până acum. Vremuri de pe urmă? Da, şi eu cred că apocalipsa e în desfăşurare DAR să fim o secundă serioşi: lucrurile au stat dintotdeuna aşa, numai că porcăriile s-au făcut cu alte instrumente. Nu am inventat noi cruzimea, lipsa de bun simţ, călcatul pe cadavre la propriu şi la figurat. Natura umană e prin esenţă aplecată spre cruzime, lucru lesne demonstrabil. ”Cine nu înţelege că fiinţa umană produce rău aşa cum albina produce miere, e bolnav la cap” spunea William Golding. Dacă facem câteva salturi aleatoare în istorie vedem că păcatele capitale de care vb ”cauta” sunt vechi de când lumea… Există tosuşi impresia, pentru fiecare generaţie, că ”înainte era mai bine”. Fals. Înainte era diferit în rău.

  6. @ThePunisher–>”Există tosuşi impresia, pentru fiecare generaţie, că ”înainte era mai bine”. Fals. Înainte era diferit în rău.”

    Era mai simplu cred.Cel putin pentru generatia batranei din postul lui Danutz.Atunci altceva insemna viata,sa te casatoresti,sa faci copii,sa mergi pe camp si sa imbatranesti decent.Era totul ca un ciclu,destul de simplu,oamenii de rand nu prea aveau aspiratii sau daca aveau erau legate de numarul hectarelor de pamant,eventual.
    Imi aduc aminte de Morometii,inclusiv de film,pentru ca e unul foarte bun…ala e trecutul strabunilor nostri.Cred ca e normal din moment ce am evoluat sa li se para ciudat sa vada unul ca Gigi Becali urcat pe un Jeep si aruncand cu dolari.Fac pariu ca unii dintre ei cred ca sunt taieturi din ziare…

  7. ThePunisher Says:

    @ Adelix : Da, ai dreptate in ce priveste simplitatea, insa asta e valabil doar pentru un anumit segment; erau si oameni cu alte aspiratii. E normal sa li se para ciudat, nu zic. Si mie mi se pare ciudat tot ce tine de generatiile din spatele meu, de la freze manga si pana la obsesia pt. telefonul mobil. Ori eu nu sunt la mare distanta de pustii astia teribilisti cu scutere…

    Melodia e aceeasi, numai ca se canta cu alte instrumente. Chitara electrica in loc de clasica, daca vrei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: