Puterea imitaţiei

Facem multe din imitaţie. Mai multe decât ne-am imagina. E cea mai bună cale de a învăţa. Începem prin a-i imita pe ceilalţi apoi ne imităm pe noi înşine. Bătrânii sunt cei mai mari imitatori. În procente destul de ridicate imită propriile deprinderi şi dacă se apucă să imite pe alţii trebuie ca şi aceştia să aibă o vârstă apropiată de a lor.

Să-i dăm drumul:
Învăţăm meseria prin imitaţie. Să furi meserie, cum spun vechii meseriaşi.
Învăţăm să fim studenţi prin imitaţie. Ne cumpărăm tricouri cu Che Guevara, bem de rupem, spirtoase ieftine şi ne futem în cămine pentru că asta înseamnă să fii student.
Învăţăm să fim ascultători de diferite genuri muzicale prin imitaţie: ne lăsăm părul să crească în plete, ne îmbrăcăm în negru sau în cazurile grave ne luăm tricouri cu De Puta Madre ş.a.
Învăţăm să agăţăm prin imitaţie.
Să ne giugiulim prin imitaţie.
Învăţăm să sărutăm prin imitaţie.
Învăţăm să facem sex prin imitaţie.
Învăţăm să scriem prin imitaţie.
Învăţăm să fim conformi prin imitaţie. Când eşti conform din convingere, e grav.
Învăţăm să fim părinţi prin imitaţie.
Învăţăm să ne batem prin imitaţie.
Învăţăm să ne arătăm nemulţumirile prin imitaţie.
Învăţăm să dansăm, să călărim, să jucăm tenis, să înotăm prin imitaţie.
Învăţăm să trăim prin imitaţie. Şi murim tot în imitaţie. Surd şi penibil de cele mai multe ori chiar dacă pentru o cauză nobilă.

Un singur lucru nu imităm: să fim copii.

Anunțuri

6 răspunsuri to “Puterea imitaţiei”

  1. Da. Ai dreptate, asa invata omul, dar nu in mod exclusiv!

    Hai sa pun lucrurile in alta perspectiva: nu poti spune ca iti place sau nu iti place, ca ti se potriveste sau nu, ca ai vrea sa mai faci sau nu ceva pana cand nu incerci pe pielea ta multe din chestiile enumerate de tine. Si lista s-ar putea extinde muuuuuuuuult, desi stiu sigur ca NU mi-ar face placere sa imi rup mainile sau orice alt os din corp, desi asta nu am incercat 😛 Si nici nu planuiesc.

    Concluzie: avem nevoie de imitatie ca de aer. Dupa actul imitativ urmeaza tanti inspiratia, care impreuna cu madam personalitatea ne duc spre cunoastere.

    Nu scriu cu diacritice pentru ca mi lene…

  2. Scrie oricum! Nu o sa citeasca prea multi! 😛

  3. … am invatat sa fac sex prin si din impuls,n-am avut pe cine sa imit. …exemplul e poate usor ostentativ,dar e primul care mi-a venit in minte.
    Nu toate lucrurile care pornesc ca imitatii raman in stadiul ala,si vorbitul e o imitare…
    cat despre copii… aici ai dreptate,ne lepadam de perioada aia ca de-o poama acra si ne indepartam de ea,nelasand nici copii sa imite ceea ce macar faceam noi… imitatiile sunt din ce in ce mai slabe … iar daca acum 50 de ani era nobil ceva,acum e bagatelizat….

  4. mai.. idealizarea copiilor vine sub inspiratiunea lui Rousseau si interpretata ad litteram de catre habotnicii crestini. eu cred despre copii ca sunt prosti. si ca ei sunt maestrii imitatiei. probabil ca tu aici te refereai la inocenta copiilor, ei bine, eu am abuzat putin campul semantic si mi-am dat drumul…

  5. daca tot ti-ai dat drumul hai sa mergem mai departe. teoria lui rousseau redusa brutal ar putea fi cuprinsa in asertiunea omul se naste bun si societatea il corupe.

    Aceasta nu are a face cu gradul de inteligenta al copilului. cum ajunge el mai apoi sa-si insuseasca deprinderile face obiectul a diferite opinii printre care cea mai raspandita cea a imitatiei parintilor pe care o sustii tu. Si tot vorbind de Rousseau, spunea el ca dreptul adultului de a educa copilul se face numai pe baza diferentei de marime fizica dintre acestia. Poate la asta te referi tu.

    Nu cred ca putem vorbi de idealizare pornind de la aceste acceptiuni.

    Nu uita ca Rousseau a fost un iluminist si ideiile lui nu au fost prea bine primite de lumea crestina. Copilul, chiar si in ochii habotnicilor este vazut ca purtator al pacatului originar, de care se leapada prin botez. Prin urmare nu se naste bun cum sustine mentionatul.

    Spre deosebire de tine, nu cred ca putem numi copiii prosti. Mai degraba ii subestimam. Si mie imi plac. Avem multe de invatat de la ei. Ce sa-i faci daca am uitat de cand am fost ca ei?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: